luni, 15 octombrie 2012

„Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.”


Se spune ca intr-o zi un om l-a rugat pe Isus ca sa-i spuna care este cel mai mare nume a lui Dumnezeu. " _ NU esti vrednic sa afli, i-a raspuns Isus! De ce doresti ce nu poti dobandi?" Dar omul a staruit atat de tare incat Isus s-a lasat induplecat si i-a spus omului care este cel mai mare nume a lui Dumnezeu. Omul a plecat cu chipul stralucind de bucurie. A pornit prin desert cu pasi repezi si a zarit dintr-o data o groapa plina cu niste oase uscate. A stat o clipa pe ganduri la marginea gropii si a hotarat sa rosteasca numele cel mai mare a lui Dumnezeu si L-a rugat sa invie oasele acelea. Oasele s-au lipit, s-au acoperit cu carne, cu piele si au inviat. Atata doar ca erau oasele unui leu flamand care s-a napustit asupra omului, l-a ucis si l-a mancat. Si a lasat apoi oasele omului in groapa in care odinioara zacuse oasele lui.

Aceasta povestioara are un talc. De multe ori la inceputul credintei noastre sau pe parcurs, credinta in Dumnezeul care a a facut cerurile si pamantul ne duce ata de aproape de ispita ina care vrem sa vedem ca "Hocus-Pocus" se intampla sa faci o minune si ca ai facut lucruri mari cu Dumnezeu. Insa uni dintre noi nu realizam ca primejdia care exista in folosirea gresita a acestei puteri, care ne da pe mana Satanei. Sa nu uitam ca si Cristos era la un pas de aceasta ispita, dar El datorita devotamentului in ascultare de Dumnezeu ii spune: „S-a spus: „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.”

Niciun comentariu:

SCHIMBAREA VIZAVI DE ANOTIMPURI Omul inainte de a se intoarte la Dumnezeu Este ca un pom in iarna. Este uscat, neroditor si ai spune ca este...