Un vizitator care se plimba intr-o zi intr-un cimitir, observa pe un om care era ocupat cu sadirea unor flori pe un mormant. Saditorul de flori fu intrebat: “Este fiul dvs. Ingropat aici?” “Nu”, raspunse omul. “Este poate fratele dvs sau vreo ruda a dvs?” “Nu”. Dupa ce lasase jos o scandurica pe care o tin
use in mana, omul raspunse: “Ei bine, iti voi
istor
isi povestea acestui mormant.”“Cand izbucni razboiul am fost si eu chemat la mobilizare. Eram sarac, aveam o sotie bolnava si 7 copii. Cu toate acestea m-am vazut silit sa-i parasesc deoarece nu aveam bani sa platesc un inlocuitor, asa cum mi-ar fi ingaduit pe atunci legea. Ma pregateam atunci de plecare, parasind familia pentru a merge la razboi contra inamicului. In ziua de dinaintea plecarii veni la mine un tanar, pe care-l cunosteam si imi z
ise: “Dumneata ai o familie numeroasa, eu sunt singur. Voi pleca eu in locul dumitale.” Si pleca in adevar in locul meu. Intr-o lupta crancena fu ranit si d
us la spital. Dupa lungi suferinte a murit si a fost ingropat aici. De atunci doream arzator sa vad mormantul sau. In vederea acestui scop am econom
isit atatia bani cat am putut si ieri am sosit. Abia astazi am re
usit sa descopar locul unde este ingropat.” In timp ce omul
istor
isea aceste lucruri, ochii i se umplura cu lacrimi. Lua scandurica pe care o lasase jos si o infipse in pamant. Sub numele soldatului erau scr
ise si urmatoarele cuvinte: “A murit pentru mine.”
Este Unul despre care, ca si soldatul de mai jos putem spune:
“A murit pentru mine.” Este vorba de Acela care si-a dat viata Sa pentru lumea intreaga, pentru noi, nu pe un camp de batalie ci pe o cruce pe care a fost rastignit ca un raufacator. Nu pentru a ne scapa de la inrolare ci pentru a ne scapa de blestemul pacatului, osanda vesnica.Soldatul a murit pentru acel barbat si familia sa.
Isus a murit pentru noi si fratii nostrii, deci, sa fim o familie, sa ne iubim ca intr-o familie si sa traim apropiati ca intr-o familie. Sa traim in pace, nu in dezbinare, in unitate, nu in partide, in dragoste.