Am o gradinita de zarzavaturi in care am pus si cateva fire de porumb dulce. In unele locuri nu a iesit la prima semanare asa ca am semanat din nou. Acestea din urma, normal, sunt mai mici si m-am gandit ca daca le voi uda le va ajunge pe celelalte plante mai mari. Dezamajirea mi-a fost pe masura cand am vazut ca nu este asa cum eu am gandit. Dar dezamajirea era mai mare ca le vedeam tot mici, ca nu mai cresc si ma gandeam ca ma ostenesc in zadar pentru ca nu voi avea nici o roada de la aceste "minuscule" plante. Ei, dar in aceasta dimineata, cand am fost din nou sa le ud, mi-a dat seama ca nu este deloc asa cum eu imi imaginam. Porumbul crestea numai ca eu am facut gresala sa-l masor tot timpul cu celelalte fire de porumb si asa nu mi-am dat seama ca de fapt ele cresteau. Victoooriee!!!! :) .... Le-am udat si in dimineata asta :)
Asa este si in viata de zi cu zi. Ne masuram capacitatile si realizarile cu ceilalti din jur in loc sa ne uitam la Modelul nostru Suprem, Isus. Dar mai dureros este cand ne comparam pe cei dragi cu ceilalti din jurul nostru. Si o facem, fie ca recunoastem, fie ca nu. Este foarte gresit. Sotul si copii mei sunt unici si nu am trebuinta sa- i compar cu nimeni. Fiecare ins in parte ar trebui sa-si compare viata cu cea a Domnului Isus si sa ne recunoastem slabiciunea si ticalosia fata de El si atat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu