De ce te-am ingaduit sa treci prin CANCER?

Acum mi se pare o nebunie sa-mi pun asemenea intrebari, au trecut patru ani si cand privesc in urma pot spune doar: "Iti multumesc Doamne ca m-ai trecut p'aici."

Atunci, in acele momente in mintea mea s-au nascut tot felul de intrebari, care cu siguranta nu au fost pe placul Domnului.

“De ce trebuie sa trecem noi copiii Tai, Doamne, prin aceasta boala “cancer”?

Daca tot trecem de ce nu santem vindecati miraculos ca sa nu trebuiasca sa trecem prin spitale?

Nu s-ar putea sa faci deosebire intre noi si cei din lume, asa Doamne cum ai facut cu evreii in tara Egiptului? ….

Aceste intrbari imi framantaui mintea dar intr-o seara am auzit soapta Duhului zicandu-mi:
“Eu lucrez in fel si chip..... Eu nu Te-am parasit si n-ai fost singura in clipele grele nici cand erai pe patul de suferinta;

(Ii simteam prezenta acolo la reanimare, unde nu avea voie nimeni sa stea langa mine dupa ce am avut o vedenie -sau vis, nu stiu sigur - de care am sa va spun alta data)

Amintesteti cum am intervenit pentru tine si oameni au ramas uimiti de ceea ce au vazut ca Am facut pentru tine. Am pus dejetul pe rana ce au facut-o oameni si s-a vindecat ( doctorii erau uimiti ce repede mi s-a vindecat operatia in ciuda diabetului).
Nu te-am lasat nici o clipa singura! Suferinta si intristarea nu se vedeau pe chipul tau pentru ca Eu insumi le-am purtat, am stat langa tine si te-am vegheat.

De ce te-am ingaduit sa treci prin CANCER? Nu, nu pentru ca sunt sadic ci am dorit ca ceilalti sa nu poata zice in ziua aceea:
“… bine, bine dar pe ei i-ai scutit de boli si suferinte!”

Pacea, seninatatea si bucuria, cantarea de lauda din inima pe care ti le-am dat, au spus celor din jur:
“Priviti, acesta este fica Mea; si ea sufera dar nu dispera, si ea este bolnava dar nu ma blastama si nu se leapada de Mine!”

Te iubesc fica mea dar tu nu intelegi ce ti se face acum' dar vor veni zile cand Imi vei da Slava si-Mi vei multumi. Aceasta incercare a curatit si zgura si-ti va mari credinta in Mine, totul este spre viata si nu spre moarte."

Ochii Mei au plans pentru tine, pentru ca durerea ta a fost si durerea Mea dar prin toate astea te-Am binecuvantat!!!”

Astazi ii multumesc in fiecare dimineata pentru ca mi-a ingaduit sa mai vad zori zilei si ma plec in fata intelepciunii Lui Dumnezeu si spun ca si psalmistul: ” Cat de nepatrunse mi se pas gandurile Tale, Dumnezeule, …” si ca Pavel: "O, adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cât de neînţelese sunt căile Lui! .... Din El, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci! Amin."

Dumnezeu nu ne lasa sa trecem la voia intamplarii prin incercari, El are un scop bine intemeiat iar daca nu ne vindeca sa putem spune “woow” nu inseamna ca nu si-a facut numele de Slava in fata celor necredinciosi.

“Am invatat ca infrant nu sunt atunci cand am durere in suflet, cand am lacrimi in ochi, infrangerea e atunci cand incetez sa mai cred, cand incetez sa mai lupt,,,, Dar adevarati luptatori nu renunta niciodata. Ei lupta pana la sfarsit … deci … lupt ca ma asteapta Isus cu bratele deschise la capat de drum sa-mi dea cununa de invingator.”

Valeria Pavel