"Scapa-ti viata; SA NU TE UITI INAPOI

Câmpeanu Cezar

SA NU TE UITI INAPOI - Gen.19:12-29.
*

"Dupa ce i-a scos afara,unul din ei a zis: "Scapa-ti viata; SA NU TE UITI INAPOI,si sa nu te opresti in vreun loc din Campie; scapa la munte,ca sa nu pieri. Nevasta lui Lot s-a uitat inapoi,si s-a prefacut intr-un stalp de sare"(Gen.19:17,26).
*
Domnul,in harul Sau,are doua mijloace ca sa abata inima omului din lucrurile lumii: mai intai ii descopere pretul si statornicia lucrurilor de sus,apoi ii arata desertaciunea si vremelnicia lucrurilor de pe pamant,asa cum gasim scris in Ep. lui Pavel catre Coloseni: "Daca ati inviat impreuna cu Hristos,sa umblati dupa lucrurile de sus,unde Hristos sade la dreapta lui Dumnezeu. Ganditi-va la lucrurile de sus,nu la cele de pe pamant"(Col.3:1-2). Mai bine este sa fii atras de lucrurile cerului,decat sa fii impins in sus de necazurile pamantului. Credinciosul n-ar trebui sa astepte ca lumea sa-l paraseasca,pentru ca sa se desparta de lume,ci ar trebui sa se lepede de cele pamantesti,cu ajutorul puterii pe care i-o da legatura cu cele ceresti. Daca esti legat cu Hristos prin credinta,nu-ti va fi greu sa te lepezi de lume. Daca pricepem,prin credinta,pretul si adevarul bunurilor nepieritoare care sunt in ceruri,si partea ce-o avem la ele,nu ne va fi greu sa parasim bucuriile amagitoare ale pamantului. Lot sedea la portile Sodomei,ca un fruntas al orasului. Despre Avraam este scris: "Prin credinta a venit si s-a asezat Avraam in tara fagaduintei,ca intr-o tara care nu era a lui,si a locuit in corturi"(Evrei 11:9). Despre Lot nu auzim asa ceva. Nu s-ar putea zice: "Prin credinta,Lot sedea la poarta Sodomei." Lot n-are loc in randurile alese ale luptatorilor credintei din Evrei 11,pentru ca privirile lui erau atintite spre cele ce se vad si care sunt trecatoare,pe cand privirile lui Avraam erau pironite spre cele ce nu se vad,care sunt vesnice (2 Cor.4:8). Mare deosebire intre acesti doi barbati. Negresit,si lot a fost mantuit,dar ca prin foc (1 Cor.3:15). In textul pe care l-am recomandat spre citire la inceputul acestei meditatii,gasim scris: "Cand a nimicit Dumnezeu cetatile Campiei,Si-a adus aminte de Avraam; si a izbavit pe Lot din mijlocul prapadului..."(Gen.19:29). Aici este o mare taina: cand va veni prapadul Necazului cel mare,Dumnezeu ne va izbavi din pricina Credinciosului Sau Fiu,Domnul si Mantuitorul nostru Isus Hristos. Sa revenim insa la textul nostru si sa vedem pericolul zabovirii si a privirii inapoi. Dupa ce ingerul i-a scos afara din cetate,a zis: "Scapa-ti viata; sa nu te uiti inapoi." Dupa ce Domnul Isus vindeca pe cineva de vreo boala trupeasca,si dupa ce ii ierta pacatele,ii spunea: "Du-te si sa nu mai pacatuiesti,ca sa nu ti se intample ceva mai rau (Ioan 5:14; 8:11). Prima parte a lucrarii de mantuire,care este si cea mai importanta,este izbavirea din moartea pacatului,lucrare facuta de Domnul Isus. El ne izbaveste din groapa mortii,din cetatea pierzarii,ne scoate la loc larg,la lumina vietii,apoi ne spune ca odinioara ingerii lui Lot: "Iata,ai fost scos afara din cetatea pierzarii,de acum scapati viata,si sa nu mai privesti inapoi.." Viata ramane in pericol si dupa ce ai fost izbavit din Sodoma pacatului,de aceea urmeaza si partea pe care a lasat-o Domnul noua,celor mantuiti: sa ne scapam viata,adica sa ne-o pazim de pacat,de stricaciunea care este in lume prin pofte (2 Petru 1:4). Daca nu implinim aceasta parte a lucrarii mantuirii,atunci si prima parte isi pierde valoarea. "Scapati viata si sa nu te uiti inapoi." Ce mare pericol este uitarea inapoi. Tot elanul,toata puterea ti se moaie cand te uiti inapoi,la lucrurile de jos pe care le-ai parasit,unele chiar religioase,dar care nu ti-au dat viata. Nu te uita la nimic din ce este "Sodoma",si nu lua nimic din ea,ca-ti pui viata in pericol. Scapa-ti viata privind inainte la Domnul Isus care te-a scapat,platind in locul tau,un pret atat de mare. "Nevasta lui Lot s-a uitat inapoi,si s-a prefacut intr-un stalp de sare." Viata cu Dumnezeu are o singura directie: inainte. In Proverbe gasim scris: "Ochii tai sa priveasca drept,si pleoapele tale sa caute drept inaintea ta...nu te abate nici la dreapta,nici la stanga"(Prov.4:25,27). Toate nenorocirile de pe calea credintei vin de la pierderea directiei. Sfanta Scriptura este plina de astfel de exemple. La primul verset al Bibliei, "La inceput Dumnezeu a facut cerurile si pamantul",pe prima mea Biblie,am scris,cu foarte multi ani in urma,cuvintele: "aceasta este directia corecta." Da,sa tii cont la orice inceput,de Dumnezeu,de ce spune Cuvantul Lui,si sa faci ca Dumnezeu,mai intai partea cereasca,si apoi pe cea pamanteasca,asa cum spunea si Domnul Isus: "Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui..."(Mat.6:33). Aceasta este directia corecta "La inceput Dumnezeu",si ordinea corecta: mai intai cerul si apoi pamantul. Nevasta lui Lot,pentru ca s-a uitat inapoi,s-a prefacut intr-un stalp de sare,materie nesimtitoare si fara viata. Privirea inapoi inseamna pierderea simturilor,pierderea vietii. Cine priveste inapoi spre pacat si lume (chiar si spre lumea religioasa),se preface in "stalp de sare",fara simt si fara viata. Dumnezeu vrea sa-l faca pe cel credincios un stalp viu in Templul Sau cel viu(Apoc.3:12). Dar si diavolul vrea sa-l faca pe om un stalp in lucrarea lui,un stalp fara simt,fara viata,mort. O,si cat de multi stalpi are el...! Toti acei care au pornit pe calea cea noua si vie (vezi Evrei 10:20),au o singura directie: inainte. "Inainte" inseamna libertate,inseamna sfintenie,inseamna dumnezeire,inseamna dezlipire de tot ce-i pamantesc,inseamna contopire cu adevarul unic al lui Dumnezeu,inseamna nimicirea eului propriu,si primirea Eului cel nou care este Hristos (Gal.2:20). Cine priveste inapoi,spre invataturile ratacitoare ale oamenilor,dupa ce a fost odata luminat de Duhul Adevarului,in sufletul acela,Dumnezeu nu-si mai gaseste placerea (Evrei 10:38), caci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti. Stalpii de sare n-au viata,sunt morti. Afara din tabara (Evrei 13:13),si inainte,iata care ar trebui sa fie deviza celui credincios. Sa nu-ti pese de ce spune societatea in care traiesti,familia in care te-ai nascut,nici de ce vor spune cei cu care ai mancat la aceeasi masa duhovniceasca, dar care nu vor sa inteleaga ca locul adevaratului urmas al lui Hristos este afara din tabara (taberele religioase ale Babilonului). Acestia nu vor sa inainteze pe calea adevarului,ci inainteaza pe calea necinstirii lui Dumnezeu,privind tot timpul inapoi,si niciodata inainte. Ipietrirea inimii,iata starea celor ce privesc inapoi. Ce stare nenorocita ! Pe o astfel de inima nimic n-o mai misca. Piviti la starea celor doi ucenici carora li S-a aratat Domnul,si la cuvintele pe care le-au spus dupa ce Domnul S-a facut nevazut: "Nu ne ardea inima in noi,cand ne vorbea pe drum,si ne deschidea Scripturile ?" La cati le mai arde inima astazi,Cand Domnul vorbeste prin Duhul Sau cel Sfant ? Ce fel de stalpi sunt acestia ? Stalpi vii,sau stalpi morti,fara viata. Ce fel de stalp esti tu,dragul meu ? Iti arde inima in tine de bucurie,cand se canta si cand se predica Sfantul Cuvant al lui Dumnezeu,sau esti rece si nesimtitor,ca si un stalp de sare ? Iata,o intrebare,o cercetare,peste care ar trebui sa nu trecem usor,niciunul dintre noi. Slavit sa fie Domnul !
*
"Noi insa nu suntem din aceia care dau inapoi ca sa se piarda,ci din aceia care au credinta pentru mantuirea sufletului"(Evrei 10:39).