sâmbătă, 24 septembrie 2011

Suntem încolţiţi în toate chipurile, dar nu la strâmtorare; în grea cumpănă, dar nu deznădăjduiţi;
prigoniţi, dar nu părăsiţi; trântiţi jos, dar nu omorâţi.  2Corinteni 4:8-9
Un om care crescuse la tara si care avea bunul obicei sa se opreasca sa-i  ajute pe soferii care aveau probleme cu masina lor, intr-o zi a fost impuscat, jefuit si lasat sa moara la marginea drumului chiar de catre cel fata de care isi aratase bunatatea. Povestea are totusi un bun sfarsit. Omul s-a refacut dupa o lunga spitalizare si a declarat ca avea acum mai multa incredere in Dumnezeu, in urma acestei experiente. Continua sa creada ca ajutorul dat altora este cel mai bun lucru pe care trebuia sa-l faca, desi uneori poate fi periculos.
Nu vreau sa sugerez ca ar trebui sa ne orim la fiecare masina trasa pe dreapta, precautiunea inteleapta este si ea de folos, dar Noul Testament ne arata ca cei care s-au alaturat lui Cristos in a-i ajuta pe altii, vor da de necazuri, mai ales atunci cand duc vestea buna a Evangheliei.
Vom intampina rezistenta si impotrivire dar dupa cum vedem in experientele apostolului Pavel care desi patut si ranit, urat si hartuit, el da glas unei inimi care face exact ceeea ce isi doreste. Toate aceste "necazuri" au , dupa cum vedem, un bun sfarsit.
Ca si Pavel, care lucra impreuna cu Dumnezeu, si noi trebuie sa ajutam la salvarea omenilor care aici si in eternitate vor slavi pe Dumnezeu.
Va merita tot necazul de care vom avea parte, ajutandu-i pe altii, stiind ca in final Domnul Insasi va confirma valoarea eterna si justetea eforturilor noastre.
Căci noi, cei vii, totdeauna suntem daţi la moarte din pricina lui Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru muritor. 2Corinteni 4:11

Niciun comentariu:

 👀Eram copil si imi amintesc cu groaza o intamplare care m-a marcat serios. Locuiam pe o strada care era perpendiculara cu calea ferata , s...