Merele ca focul, strugurii aurii, prunele brumate si gutui amarui cu puful ca de pui, intampina frumoasa toamna care vine-ntr-o caleasca de aur. In padurea imbracata-n aramiu se aud strigate jalnice de pasarele ce duc cu ele cantecele padurii lasand in urma lor tristete si deznadejde, anunta ca mareata toamna a sosit. Soarele palid mai trimite cate-o raza pe pamantul umed si rece trecand printre norii ce se plimba pe cerul posomorat, imprastiati de vantul tomnatic. Frunzele ruginii plutesc ca niste barcute leganate de vant ce in imbratisarea intalnirii formeaza noian covor fosnitor in nuante de la galben-auriu la rosu- rubiniu. Lacrimile lui septembrie imi mangaie gandirea nostalgica, salcamii la poarta se-ndoaie cu crengile ude si fara vesmant iar gazele plapande amortite de frig, cauta adapost in covorul de frunze uscate.
Aceasta este toamna si seaman atat de mult cu mine.
