"OAMENILOR, DE CE FACETI LUCRUL ACESTA ?" - FAPT.AP.14:15.

Vindecarea unui olog. Text Fapt.Ap.14:8-18.

*
"Oamenilor,de ce faceti lucrul acesta ? Si noi suntem oameni de aceiasi fire cu voi; noi va aducem o veste buna, ca sa va intoarceti de la aceste lucruri deserte la Dumnezeul cel viu, care a facut cerul, pamantul si marea si tot ce este in ele. El in veacurile trecute, a lasat pe toate neamurile sa umble pe caile lor, macar ca, drept vorbind, nu S-a lasat fara marturie, intrucat v-a facut bine, v-a trimis ploi din cer, si timpuri roditoare, v-a dat hrana din belsug, si v-a umplut inimile de bucurie" (Fapt.Ap.14:15-17).
*

Este de mare insemnatate sa stii bine de ce faci un lucru. "Oamenilor,de ce faceti lucrul acesta ?" - a fost strigatul ap.Pavel catre cei care voiau sa le aduca jertfe si cununi, lui si lui Barnaba, pentru minunea vindecarii ologului. Dupa cum avem datoria sfanta de a atrage atentia unui om care se apropie de o prapastie, fara sa stie, ca sa nu cada in ea, tot asa trebuie sa-l prevenim, duhovniceste, cand se afla pe o cale primejdioasa, care duce la pierzare. "Oamenilor,de ce faceti lucrul acesta ?" Ar trebui sa ne intrebam, fiecare dintre noi, cu toata seriozitatea, cand facem ceva, de ce il facem, pentru ca fiecare lucru facut, atrage dupa sine urmari bune sau rele. Fiecare lucrare trebuie sa poarte pecetea Scripturii, trebuie sa fie potrivita cu invatatura apostolilor. Sa fim atenti la Scriptura Sfanta, sa fim atenti la citire, la ascultare si implinire, caci ea nu vorbeste niciodata degeaba, ea vorbeste totdeauna cu un rost. Daca este sa ne facem un bilant, o cercetare, fiecare dintre noi, acum la sfarsit de an, cate lucruri pe care trebuia sa le facem, lucruri scrise in Scriptura, si nu le-am facut, si tot asa, cate lucruri nepotivite cu Scriptura Sfanta, nescrise in ea, am infaptuit anul acesta ? "Credeti ca degeaba vorbeste Scriptura ? Duhul, pe care L-a pus Dumnezeu sa locuiasca in noi, ne vrea cu gelozie pentru Sine"(Iacov 4:5). Da,Dumnezeu ne vrea cu gelozie pentru Sine, pentru lucrarea Lui, pentru Imparatia Lui si de fapt vrea lucrul acesta pentru fericirea noastra vesnica. Daca tinem intotdeauna seama de se spune Scriptura, in lucrarea noastra, ap.Iacov spune ca in schimb Dumnezeu ne da un har si mai mare, pentru ca El vrea sa ne vada cu adevarat fericiti, cu adevarat plini de lumina bucuriei negraite si vesnice, vrea sa fim impreuna cu El. "Oamenilor, de ce faceti lucrul acesta? Si noi suntem oameni de aceeasi fire cu voi." Smerenia este duhul in care lucreaza credinta si dragostea in slujitorul lui Hristos este vasul care pastreaza toate valorile dumnezeiesti in omul credincios. Harul lui Dumnezeu il au numai cei credinciosi si smeriti. In alta categorie de oameni nu se afla nici un fel de har."De aceea zice Scriptura: "Dumnezeu sta impotriva celor mandri,dar da har celor smeriti" (Iacov 4:6). Apa harului dumnezeiesc,nu se opreste pe piscurile inalte ale mandriei omului, ci se scurge in vaile smereniei si le face sa rodeasca. Adevarata viata crestina normala este o viata de crestere in har. Cu fiecare zi primim un har si mai mare, din plinatatea Lui, si har dupa har. "Noi suntem oameni de aceeasi fire cu voi." Daca ai Duhul lui Hristos,asa gandesti, asa spui si asa lucrezi. In urma unei fapte sau lucrari pe care le savarsesti, nu-ti atribui nimic, ci da toata slava lui Dumnezeu, prin care s-a facut lucrarea si de la care vine orice dar bun si desavarsit. Hristos este al celor smeriti. Pe ei ii foloseste El in lucrarea Lui, iar ei Ii inalta Numele, dupa orice lucrare savarsita in mijlocul semenilor. Sa nu furam slava care se cuvine numai lui Dumnezeu, pentru ca, asa cum s-a spus, de la El coboara orice dar bun: credinta, dragostea, puterea de a face minuni, intelepciunea de a patrunde in tainele Scripturii sfinte, etc. "Noi va aducem o veste buna, ca sa va intoarceti de la aceste lucruri deserte la Dumnezeul cel viu..." Lucrurile deserte sunt toate lucrurile care nu vin din Domnul Isus Hristos prin apostolii Sai. Cine vrea sa fie mantuit, sa primeasca si sa creada invatatura apostolilor, asa cum este ea aratata in Noul Testament, fara sa scoata ceva de la aceasta invatatura si nici sa adauge ceva la ea. Oamenii din Listra voiau sa aduca jertfe si cununi celor doi slujitori ai lui Hristos, Pavel si Barnaba. Dar nu-i acelasi lucru cand aduci tamaie, lumanari si rugaciuni unui mort, socotit sfant? Afara de Dumnezeu si de Domnul Isus Hristos, nu se cade sa aducem inchinaciuni, slava si rugaciuni la nici o creatura din cer sau de pe pamant. Cand se tin atatea sarbatori, asa zis crestine, dar care nu sunt cuprinse in invatatura apostolilor (N.T.), nu este o adaugire la la Scriptura? Deasemenea, cand se practica botezul copiilor mici, nu-i o adaugire la Scriptura? Cand nu se accepta botezul Noutestamental, pe baza marturisirii personale de credinta, nu-i o scoatere de la acest Cuvant Sfant? Sa ne cercetam fiecare dintre noi si sa acceptam pentru viata noastra, numai ceea ce este potrivit cu Noul Testament, cu invatatura apostolilor, nu cu ceea ce au hotarat oamenii la diferite Sinoade in decursul istoriei. Cine are urechi de auzit si inima de inteles, sa asculte si sa inteleaga ce zice Bisericii Duhul. Slavit sa fie Domnul !

Câmpeanu Cezar

O poveste adevarata de dragoste

„şi să cunoaşteţi dragostea lui Hristos care întrece orice cunoştinţă…”   Efeseni, 3.19

Nu-mi puteam lua ochii de la ea. Priveam caraghios și holbat ca o bufniță așezată pe hornul unui semn de întrebare. Nimic nu se lega. Stătea mireasă și frumoasă și mă întrebam de ce nu-și pusese voal. Toți priveau la buchetul ținut crispat în mâini și era singura mireasă neprivită de pe fața pământului. Numai eu pusesem câinii privirii s-o muște din partea cealaltă de obraz. Partea ce îi rămăsese întreagă…

Cealaltă parte semăna cu o vază trântită de pământ când disperarea îți frige degetele. Ochiul era lăptos și nefiresc, adormit parcă pe veci în giulgiul deșertăciunii.

Mirele n-o privea. O învăluia doar în liniștea iubirii și o ținea de mână cu groaza întipărită pe față, groază că cineva odată o să i-o fure. Creierul îmi fierbea de întrebări aiurea, voiam să le pun, dar mi-era frică de răspunsuri, așa că stăteam acolo, incapabil să scot un cuvânt, darămite să sucesc fraza pompoase și întortocheate în cerul gurii. Lumea din mine îmi șoptea la ureche, zvârcolindu-se, că trebuie să fie mireasă bogată dacă Făt-Frumos se căsătorește cu ea. L-am privit pe el cu ură, l-am răstignit în gândurile mele, l-am ucis fără să regret.

M-a chemat tatăl ei, a tras de mine să mergem împreună la masă. N-aveam chef, eram departe, voiam să ajung mai devreme acasă, să-i povestesc soției ce văzusem, dar stăruința lui supărătoare m-a convins. L-am întrebat cu răutate cât l-a costat nunta și mi-a spus că nimic, pentru că-i sărac lipit pământului, că toate cheltuielile le-a suportat mirele, pentru că el era bogat. Am sărit ca ars și nu pricepeam. Eram ca la orele de matematică la liceu, când toți râdeau de mine pentru că nu știam nici măcar tabla înmulțirii. A început să plângă de fericire și durere. Soția plecase de la el demult, îl lăsase s-o crească pe fată singur, nu se mai recăsătorise, muncea la fabrică pe bani puțini, își dorea pentru fată o viață frumoasă. Îi cumpăra haine și-i plătea meditații. În glumă o promisese fiului unui coleg de muncă, dar începuse să se gândească serios la asta. Într-o seară… Într-o seară fata veni mai târziu acasă și-i spusese că s-a dus cu o colegă la o Biserică și că vrea să se întoarcă la Dumnezeu. N-o mai auzi… O întrebă la ce Biserică și mintea i se întunecă și o lovi cu sete peste obraz pentru prima oară în viață. Îl privi cu iertare din ochii albaștri si-o mai lovi o dată; apoi zilnic și începu să bea și fata era tot mai hotărâtă, fugea de-acasă duminica. O bătea la amiază și seara; într-o noapte o lovi până căzu jos, și apoi cu bocancul peste față de câteva ori. Au dus-o la spital cu salvarea; jumătate din obraz a rămas paralizat, iar unul dintre ochi nu mai putu fi salvat. L-au dus, i-au făcut proces verbal și fata îl iertă acolo, după operație, și vru să se omoare de necaz și rușine. Toți îl priveau cu ură și-l înjurau. După ce fata ieși din spital merseră împreună la Biserică, se rugară împreună și simți bucuria Duhului Sfânt încălzindu-l.

Se simțea trist câteodată când se uita la obrazul ei, gândindu-se că îi distruse tot viitorul. Era fericit azi…

M-am uitat la mire. Pe cât îl urâsem, pe atât îl iubeam acum. M-am dus la el și l-am întrebat ce văzuse la ea. „Frumusețea! Nu vezi ce frumoasă e?” Vedeam, și ce vedeam nu înțelegeam. Stăteau amândoi la masă ținându-se de mână și erau absorbiți de lucrul acesta că nu mai aveau timp de mine, așa că am plecat târându-mi picioarele, până la mașină. Era toamnă, cădeau frunzele din castani și drumul era pavat cu moarte vegetală. Soarele mă mângâia prin geamu mașinii ca un sărut pe-un ochi din care albastrul de Voroneț începe să pălească pentru a se transforma în albul dureros al credinței, în frumusețea lucrurilor care nu se văd. Și cele mai frumoase sunt acelea…

Preluat din cartea: „Trădată, iubirea trecea”, de Vladimir Pustan

Vreau dar ca barbatii sa se roage in orice loc,si sa ridice spre cer miini curate,fara minie si fara indoieli. 1Timotei2:8

Mihai Ciritel

Nu-i asa ca daca facem un studiu amanuntit despre aceste madulare, pe care DUMNEZEU LE-a pus in trupul nostru, vom descoperi ca ele sint de o importanta grozav de mare? Cu miinile putem lucra, cu miinile ne putem apara de tot felul de animale care ne-ar putea ataca, cu miinile putem ajuta pe altii, cu miinile ne putem scarpina atunci cind ai mincarimi pe corp, cu miinile te poti masa in locurile dureroase, cu miinile poti mingiia pe cineva drag, cu miinile poti varsa singe si cite nu poti face cu miinile!?  Scriptura ne invata ca prin punerea miinilor, de catre slujitorii lui DUMNEZEU, peste cei bolnavi trupeste acestia sint vindecati. Tot prin punerea miinilor peste cei demonizati duhurile ies si cel demonizat devine liber. Versetul care-l avem mai sus, ne invata ca prin ridicarea miinilor curate catre DUMNEZEU noi intram in legatura directa cu EL. Asa spune textul:"Barbatii sa se roage in orice loc,si sa ridice spre cer miini curate". Daca vrei sa ai o claritate buna la televizorul pe care-l ai in casa trebuie o antena dupa noua tehnologie care sa poata capta cit mai bine toate canalele posibile. Si cam fiecare dintre noi facem lucrul acesta si daca maninc mai prost dar vreau sa am calitate la televizor si cit mai multe canale. Imi aduc aminte de o predica a fratelui Pustan cind zicea ca nimeni nu vrea sa bea apa dintr-un canal ca s-ar putea sa fie contaminata si pentru nimeni nu ar fi placut sa intre intr-un canal unde i-as arata eu, zicea el, pentruca miroase greu. Si totusi noi toti cautam sa bagam cit mai multe canale din acestea murdare in casa noastra. Dar cum putem sa ne cuplam cu cerul? Ridicind miini curate! Adica iesind din canale unde lumea de astazi nu mai este deranjata de mirosul si putoarea care exista in ele si a devenit adicta ca si cel care a devenit adict la drog, tigara, alcool, femei sau barbati etc. Si nu-i mai poti scoate din canale pentruca le place. Traire prin sentiment. Apostolul Ioan si el era de aceeasi natura cu noi si probabil ca lumea ar fi vrut sa puna stapinire pe el. Dar el s-a impotrivit. Lumea vazind ca nu-i de-al lor l-a exilat. Si acolo in exil unde cred ca nu erau prea multi si-a ridicat "miinile"spre cer si DUMNEZEU i-a zis: Nu-ti face griji Ioane, te-a lepadat lumea? Te iau EU aici sus. Si i-a descoperit Apocalipsa. Mare lucru sa ai miini curate! Ai acces la secretele lui DUMNEZEU. Lumea nu te vrea! De ce? pentruca miinile tale nu sint ca ale lor. Daniel in Babilon spune scriptura ajunsese cel mai de vaza om, pentruca avea miinile curate. Si toti acei cu miinile murdare s-au ridicat impotriva lui. Dar el nu s-a speriat, pentruca avea miinile curate. Si in fiecare zi, de tri ori pe zi, ridica miinile iu sus, in camera lui, catre cer. Iar cind a fost in groapa cu lei, leii au fugit de el, pentruca avea miinile curate. Cind DUMNEZEU a scos pe Israel din Egipt si-i indrepta prin Moise spre tara promisa deodata sa napustit Amalec pe neasteptate asupra lor. Pericol! Dar Moise omul lui DUMNEZEU stiti ce-a facut? A ridicat miinile spre cer! O zi intreaga le-a avut ridicate, pina cind a avut victorie deplina asupra vrajmasului. Cititi Exodul 17:8 ...... David in Psalmul 26-4:6 spune: Nu sed impreuna cu oamenii mincinosi,nu merg impreuna cu oamenii vicleni. Urasc adunarea celor ce fac raul,si nu stau impreuna cu cei rai. Imi spal miinile in nevinovatie,si asa inconjor altarul TAU,DOAMNE. Da de ce Davide nu stai cu ei unde stau ei, sau sa te duci unde se duc ei? Raspunsul ar fi:
"PENTRUCA AU MIINILE MURDARE". Sint grabnici sa verse singe.
CUM sint miinile tale? Solomon fiul lui David dupa ce a terminat de zidit casa DOMNULUI, stiti ce-a facut? Solomon s-a asezat inaintea altarului DOMNULUI, in fata intregii adunari a lui ISRAEL.
"SI-A INTINS MIINILE SPRE CER". Dar oare are vre-un rost sa-ti ridici miinile spre cer? Da,are! Chiar in noaptea aceea DOMNUL i s-a aratat lui Solomon in vis. La inceputul carierei sale ca Imparat miinile lui au fost curate. Apostolul Pavel era un om cu miinile murdare ca l-a priganit pe ISUS si Biserica asa de tare incit si-a dat incuviintarea la omorirea lui Stefan un om cu miini curate si-n rivna lui nebuna a orbit. Dar DUMNEZEU care este plin de indurare i-a trimis pe Anania, un om cu miini curate, si cind acesta si-a pus miinile peste el si seva DUHULUI de viata a lui CHRISTOS a inceput sa tranziteze viata lui, l-a schimbat total, pina si vederea si-a capatat-o. Anania a plecat si dupa ce a intrat in casa, a pus miinile peste Saul si a zis: Frate Saule, DOMNUL ISUS, care TI s-a aratat pe drumul pe care veneai, m-a trimis ca sa-ti capeti vederea si sa te umpli de DUHUL SFINT. Fapte 9-17. Vedeti ce importanta are sa ai miini curate? Prin miinile tale poti darui viata sau moarte celor din jur. Cuvintul spune: Cind va intindeti miinile, IMI intorc ochii de la voi; si oricit de mult v-ati ruga,n-ascult; caci miinile va sint pline de singe!Isaia 1-15. Psalmistul calauzit de DUHUL SFINT zice: Cine va putea sa se suie la muntele DOMNULUI? Cine se va ridica pina la locul LUI cel SFINT? Cel ce are miinile nevinovate si inima curata, cel ce nu-si deda sufletul la minciuna si nu jura ca sa insele. Cum ne pute curati trupul, duhul si sufletul de toate intinaciunile pacatului?
Sa venim la ISUS si EL prin jertfa SA"SINGELE SAU"prin DUHUL LUI CEL SFINT si prin CUVINTUL lui DUMNEZEU ne poate curati. Si atunci si"MIINILE"ne vor fi curate. Amin.