marți, 20 septembrie 2011

Ce ne tine legati de Domnul?

Intr-un pasaj din Biblie gasim o interebare pusa de Domnul Isus care rasuna peste veacuri: "Voi nu vreti sa va duceti ?" la care ucenicii adevarati raspund: " “Doamne, la cine sa ne ducem ? Tu ai cuvintele vietii vesnice.”
 Era o imprejurare in care oameni care Il urmau asteptau hrana fireasca, doreau sa se sature trupeste, pe cand Domnul Isus nu dorea sa se rezume doar la atata ci voia ca hrana lor sa fie spirituala, sa caute sa-si hraneasca sufletul si sa traiasca vesnic. De aceea le spune:   “Eu sunt Painea viatii...  Eu sunt Painea vie care s-a coborat din cer...    Cine mananca trupul Meu si bea sangele Meu, are viata vesnica si Eu il voi invia in ziua de apoi. Caci trupul Meu este cu adevarat o hrana si sangele Meu este cu adevarat o bautura.   
Se spune ca multi l-au parasit pentru ca credeau ca-i indeamna la canibalism. Ma intreb, nu erau ei obisnuiti ca Domnul Isus sa le vorbeasca in pilde? Ba da. Ei au inteles ca Domnul le vorbea despre o mantuire care cere sacrificiu, care cere suferinta, jertfa. Mintea lor plina de prejudecati nu puteau concepe o asemenea cale asa ca prefacandu-se ca nu inteleg L-au parasit pe Mantuitorul lor.
Astazi din nou se ridica aceiasi intrebare:  "Voi nu vreti sa va duceti ?"
Daca nevoile materiale ne-au facut sa ne apropiem de Dumnezeu si nu cele sufletesi, spirituale, vom pleca si noi de la El prefacandu-ne ca nu am inteles ce vrea Domnul de la noi.
Cum vom raspunde?
 

"Astazi pot totul in Cristos care ma intareste!"

Stim ca adevarati imchinatori sunt aceea care se inchina in Duh si Adevar dar nu ajunge sa fim doar inchinatori ci trebuie sa fim si razboinici, gata oricand sa ne luptam impotriva atacurilor nimicitoare ale celui rau cu armele pe care le-am primit in urma credintei noastre. Cea mai importanta arma fiind sabia Duhului, care este Cuvantul lui Dumnezeu, cu care putem stinge sagetile arzatoare care vin spre noi. Dar sa nu uitam de scutul credintei si incinsi cu adevarul, imbracati cu platosa neprihanirii sa fim mereu incaltati cu ravna Evangheliei pacii, purtand coful mantuirii. Asa ar trebui sa arate un inchinator adevarat care a stat si sta in  prezenta Domnului Isus.
Cei care nu suntem gata de lupta vom fi coplesiti de greutati si vom sfarsi prin a ne plange de mila.
Dumnezeu nu doreste ostasi fricosi in Armata Lui.
Sa ne scuturam de neputinta si sa indraznim pentru ca nu vom fi si nu suntem niciodata singuri.
Dumnezeu este de partea noastra. Si daca Dumnezeu este cu noi cine ne poate sta impotriva?
Daca ispita ne face sa spunem ca este cu neputinta sa rabdam sau sa facem ceva, ar trebui sa ne gandim ca Il facem neputincios pe Dumnezeu. "Pot totul in Cristos care ma intareste." - spunea Pavel si sa o spunem si noi.
Sa incepem o noua zi cu o noua gandire pozitiva si adevarata: "Aztazi pot totul in Cristos care ma intareste!"

 👀Eram copil si imi amintesc cu groaza o intamplare care m-a marcat serios. Locuiam pe o strada care era perpendiculara cu calea ferata , s...